De la nZEB la ZEB: ce se schimbă concret pentru tamplarie din 2026

Salamander-termopane

29 aug.

20 min de citit

Actualizată în: 3 sept.

De la nZEB la ZEB: ce se schimbă concret pentru tamplarie din 2026.

EPBD 2024/1275, standardul ZEB și viitorul ferestrelor eficiente energetic în România

Până nu demult, când vorbeam despre o clădire modernă și eficientă energetic, termenul de referință era nZEB – Nearly Zero Energy Building, adică o clădire cu consum de energie aproape zero.

De la nZEB la ZEB ce se schimbă concret pentru tamplarie din 2026 — De la nZEB la ZEB: ce se schimbă concret pentru tamplarie din 2026

Începând însă cu noul cadru european introdus prin Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) 2024/1275, direcția se schimbă. Următorul standard european pentru clădirile noi este ZEB – Zero-Emission Building, adică clădirea cu emisii zero.

Schimbarea nu este doar una de terminologie.

Pentru arhitecți, dezvoltatori, constructori și proprietari, trecerea de la nZEB la ZEB înseamnă că proiectarea anvelopei clădirii, alegerea sistemului de încălzire și răcire, sursele de energie, ventilarea, protecția solară și, implicit, ferestrele și ușile exterioare, trebuie privite ca un singur sistem energetic.

Iar pentru ferestre apare o întrebare foarte concretă:

Ce ferestre trebuie să alegem pentru o clădire ZEB?

Răspunsul scurt este: nu este suficient să alegi „un termopan bun”. Într-un proiect ZEB trebuie analizate Uw, Ug, factorul solar g, permeabilitatea la aer, punțile termice, distanțierul Warm Edge, configurația sticlei, dimensiunea suprafețelor vitrate și calitatea montajului.

Mai mult, trebuie înțeles un lucru esențial: EPBD nu impune o singură valoare universală Uw pentru toate ferestrele din Europa. Obiectivul este performanța energetică globală a clădirii.

Ce este nZEB și ce este ZEB?

nZEB – Nearly Zero Energy Building

nZEB înseamnă Nearly Zero Energy Building, adică o clădire cu un necesar de energie foarte redus, în care o parte semnificativă din energia utilizată este acoperită din surse regenerabile.

Conceptul nZEB a devenit standardul de referință pentru clădirile noi din UE începând cu 2020.

În practică, o clădire nZEB presupune o combinație între:

izolație termică performantă;
anvelopă eficientă;
ferestre cu pierderi reduse;
sisteme eficiente de încălzire și răcire;
ventilare corespunzătoare;
utilizarea energiei regenerabile;
reducerea punților termice;
controlul aporturilor solare.

În cazul ferestrelor, asta a însemnat trecerea de la vechiul concept de „termopan” la ferestre termoizolante proiectate ca sisteme complete.

Pentru o analiză dedicată alegerii ferestrelor pentru o clădire nZEB, vezi și articolul nostru Ce ferestre trebuie să alegi pentru o casă nZEB în București, Ilfov?.

Ce este ZEB – Zero-Emission Building?

ZEB înseamnă Zero-Emission Building, adică clădire cu emisii zero.

Conform noului cadru european, o clădire ZEB trebuie să aibă o performanță energetică foarte ridicată și să nu genereze emisii de carbon la fața locului din combustibili fosili.

Directiva EPBD 2024/1275 stabilește că:

din 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute de organisme publice trebuie să fie clădiri cu emisii zero;
din 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri cu emisii zero, cu posibilitatea unor excepții specifice prevăzute de cadrul european și național.

Până la aplicarea acestor cerințe, clădirile noi trebuie să respecte cel puțin standardul nZEB.

Așadar, cronologia este foarte clară:

An	Standard pentru clădirile noi
până la aplicarea noilor cerințe	nZEB
2028	ZEB pentru clădirile noi deținute de organisme publice
2030	ZEB pentru toate clădirile noi

Această schimbare este una dintre cele mai importante transformări ale sectorului european al construcțiilor din ultimii ani.

De ce contează atât de mult ferestrele într-o clădire ZEB?

Ferestrele reprezintă o parte specială a anvelopei.

Un perete bine izolat poate avea o rezistență termică foarte ridicată, în timp ce o suprafață vitrată trebuie să permită simultan:

pătrunderea luminii naturale;
aport solar;
vizibilitate;
ventilare, dacă este necesar;
deschidere și acces;
protecție fonică;
protecție împotriva infiltrațiilor de aer;
protecție împotriva pierderilor de căldură.

De aceea, fereastra este un compromis tehnic mult mai complex decât un perete.

Într-o clădire obișnuită, o diferență de câteva zecimi de W/m²K poate părea neimportantă.

Într-o clădire foarte bine izolată, însă, fereastra devine una dintre componentele care pot determina dacă proiectul atinge sau nu performanța energetică urmărită.

Comisia Europeană tratează explicit ferestrele ca parte a anvelopei clădirii, alături de izolație și celelalte sisteme energetice.

Cea mai importantă schimbare: nu mai alegem doar „termopanul”

Una dintre cele mai mari greșeli este să întrebăm:

„Câte camere are profilul?”

„Este termopan sau tripan?”

Într-un proiect ZEB, aceste întrebări sunt insuficiente.

Trebuie analizat ansamblul:

profil + geam + distanțier + gaz + garnituri + feronerie + montaj + racordul la perete + umbrire + orientare.

Performanța reală a ferestrei este rezultatul tuturor acestor elemente.

Uw – indicatorul pe care trebuie să îl urmărești

Unul dintre cei mai importanți indicatori este Uw.

Uw reprezintă coeficientul de transfer termic al întregii ferestre.

Unitatea de măsură este:

W/m²K

Cu cât valoarea Uw este mai mică, cu atât fereastra pierde mai puțină căldură prin transmisie.

De exemplu, simplificat:

Fereastră	Uw orientativ
fereastră veche cu geam simplu	4,5–6,0 W/m²K
fereastră veche cu geam termoizolant modest	2,0–2,8 W/m²K
termopan modern performant	aproximativ 1,1–1,4 W/m²K
tripan performant	aproximativ 0,8–1,1 W/m²K
sisteme premium pentru proiecte foarte eficiente	aproximativ 0,7–0,9 W/m²K

Valorile reale trebuie întotdeauna verificate pentru configurația exactă a ferestrei.

Important: nu trebuie confundat Ug cu Uw.

Ug nu este Uw

Aceasta este o greșeală foarte frecventă în ofertele de tâmplărie.

Ug

Ug reprezintă coeficientul de transfer termic al sticlei.

Uw

Uw reprezintă coeficientul de transfer termic al întregii ferestre.

O fereastră poate avea un geam cu un Ug excelent, dar să obțină un Uw mult mai slab dacă:

profilul este mai puțin performant;
suprafața ramei este mare;
distanțierul este slab;
există punți termice;
configurația nu este optimizată.

De aceea, pentru o clădire nZEB sau ZEB, nu este suficient să ceri doar Ug.

Cere Uw pentru fereastra completă.

De ce tripanul devine tot mai important

Într-o clădire ZEB, fiecare watt contează.

Un geam triplu, denumit în mod uzual tripan, are trei foi de sticlă și două camere termoizolante.

Configurația poate include:

sticlă Low-E;
argon;
două camere cu gaz;
distanțier Warm Edge;
una sau mai multe foi cu control solar.

Față de un geam dublu, tripanul poate reduce semnificativ transferul termic prin sticlă.

Dar există o nuanță importantă:

tripanul nu este automat mai bun în orice situație.

Performanța trebuie analizată împreună cu:

orientarea;
suprafața vitrată;
factorul solar;
profilul;
dimensiunile;
montajul;
necesarul de încălzire și răcire.

Pentru o comparație detaliată între cele două configurații, vezi Tripan vs Termopan: cât economisești real la încălzire și merită diferența de preț?.

Low-E: de ce sticla trebuie să reflecte căldura

Sticla Low-E are un strat special cu emisivitate redusă.

Scopul său este reducerea transferului de energie termică prin radiație.

În sezonul rece, acest lucru ajută la menținerea energiei termice în interior.

În combinație cu:

trei foi de sticlă;
argon;
distanțier Warm Edge;
profil performant;

se poate obține un pachet de sticlă cu performanțe termice foarte ridicate.

Pentru clădirile eficiente energetic, Low-E nu mai reprezintă un element „de lux”, ci una dintre componentele de bază ale unei configurații performante.

Argonul și rolul gazului dintre foile de sticlă

Spațiul dintre foile de sticlă nu este lăsat pur și simplu cu aer.

În geamurile termoizolante performante este utilizat frecvent argonul, un gaz inert cu proprietăți favorabile pentru reducerea transferului termic.

Într-un tripan există două camere între cele trei foi de sticlă.

O configurație tipică poate fi:

sticlă – argon – sticlă – argon – sticlă

Performanța finală depinde însă de întregul pachet și de calitatea execuției.

Warm Edge: detaliul mic care devine important într-o clădire ZEB

Distanțierul dintre foile de sticlă pare un detaliu minor.

Nu este.

Distanțierul tradițional din aluminiu este foarte bun conductor termic. Într-o construcție performantă energetic, acesta poate constitui o zonă sensibilă a marginii geamului.

De aceea au apărut distanțierele Warm Edge – „bagheta caldă”.

Acestea reduc transferul termic în zona marginală a geamului și contribuie la:

reducerea punților termice;
creșterea temperaturii marginale a geamului;
reducerea riscului de condens;
îmbunătățirea performanței ansamblului.

Pentru o explicație tehnică aprofundată despre acest element, vezi Ce este bagheta Warm Edge – distanțierul cald și de ce este atât de important?.

Ce este coeficientul Ψ și de ce devine relevant în ZEB

În analiza avansată a ferestrelor apare coeficientul:

Ψ – Psi

Acesta caracterizează pierderea liniară de căldură asociată unei anumite zone de îmbinare, în special în zona marginii geamului.

Unitatea este:

W/mK

Cu cât Ψ este mai mic, cu atât puntea termică este mai redusă.

Într-un proiect obișnuit, diferențele pot părea nesemnificative.

Într-un proiect ZEB, unde toate componentele sunt optimizate, aceste pierderi marginale devin relevante.

Formula reală a performanței unei ferestre

Uw nu este pur și simplu „performanța profilului”.

În mod simplificat, calculul implică:

Uw = (Ag × Ug + Af × Uf + lg × Ψg) / Aw

unde:

Ag = suprafața geamului;
Ug = coeficientul termic al geamului;
Af = suprafața ramei;
Uf = coeficientul termic al ramei;
lg = lungimea marginii geamului;
Ψg = coeficientul liniar al marginii geamului;
Aw = suprafața totală a ferestrei.

Această formulă explică de ce nu este corect să alegem fereastra doar după:

numărul de camere;
grosimea profilului;
marca profilului;
Ug;
numărul de foi de sticlă.

Rezultatul final este Uw.

Dar ZEB nu înseamnă doar Uw

Aici este una dintre cele mai importante diferențe dintre o abordare comercială și una inginerească.

O fereastră cu Uw foarte mic nu garantează automat că este alegerea optimă pentru o clădire ZEB.

Trebuie analizat și factorul solar g.

Factorul solar g: când prea multă eficiență poate deveni o problemă

Factorul solar arată proporția energiei solare care ajunge în interior prin vitraj.

Un factor solar mai mare înseamnă, în general, mai mult aport solar.

Iarna poate fi un avantaj.

Vara poate deveni o problemă.

Imaginează-ți o fațadă sudică a unei case cu:

40 m² de sticlă;
suprafețe vitrate mari;
expunere directă la soare;
lipsă de umbrire exterioară.

Chiar dacă fereastra are un Uw excelent, clădirea poate avea probleme serioase de supraîncălzire.

De aceea, pentru ZEB trebuie optimizate simultan:

Uw + g + orientarea + umbrirea + ventilația + masa termică a clădirii.

Ferestrele ZEB trebuie proiectate în funcție de orientare

Nu există o singură configurație ideală pentru toate fațadele.

Nord

De regulă, prioritatea este:

Uw foarte bun;
transmisie luminoasă bună;
reducerea pierderilor.

Sud

Trebuie analizate simultan:

Uw;
factor solar;
aport solar;
umbrire.

Est și vest

Fațadele est și vest pot fi dificile din cauza soarelui de dimineață și după-amiază.

Aici sistemele exterioare de umbrire pot deveni foarte importante.

Rulourile și umbrirea exterioară devin parte din strategia energetică

În trecut, ruloul exterior era tratat în primul rând ca:

element de confort;
protecție solară;
siguranță;
intimitate.

Într-o clădire ZEB, umbrirea exterioară poate avea un rol energetic mult mai important.

De ce?

Pentru că este mult mai eficient să oprești radiația solară înainte ca aceasta să treacă prin geam decât să încerci să elimini ulterior căldura din interior prin aer condiționat.

Astfel, în proiectele foarte eficiente energetic, fereastra trebuie analizată împreună cu:

rulouri;
jaluzele exterioare;
pergole;
parasolare;
copertine;
elemente arhitecturale de umbrire.

Ce se schimbă la montajul ferestrelor pentru ZEB

O fereastră performantă montată prost poate pierde o parte importantă din avantajul său.

Acest lucru este valabil și la nZEB, dar devine și mai important la ZEB.

Zona de contact dintre:

fereastră – spumă – zidărie – termoizolație

trebuie proiectată astfel încât să minimizeze:

infiltrațiile de aer;
punțile termice;
infiltrațiile de apă;
condensul;
pierderile de căldură.

Spuma poliuretanică nu este singurul element al montajului

O greșeală frecventă este:

„Am pus spumă, deci fereastra este bine montată.”

Nu.

Spuma are un rol important, dar nu înlocuiește toate funcțiile necesare unui racord performant.

Un montaj modern poate include:

etanșare interioară;
strat termoizolant;
etanșare exterioară;
benzi precomprimate;
precadre;
soluții pentru eliminarea punților termice;
poziționarea corectă a ferestrei în raport cu stratul de termoizolație.

Într-o construcție ZEB, montajul trebuie privit ca parte din anvelopa energetică.

Poziția ferestrei în perete contează

Nu este indiferent dacă fereastra este montată:

la exteriorul zidăriei;
în axul zidăriei;
spre interior;
în zona termoizolației;
pe un precadru performant.

Poziția influențează:

puntea termică;
temperatura suprafețelor;
condensul;
Uw instalat;
continuitatea termoizolației;
etanșeitatea.

De aceea, într-un proiect ZEB, detaliul de montaj trebuie gândit încă din faza de proiectare, nu în ziua în care sosesc ferestrele pe șantier.

PVC sau aluminiu pentru ZEB?

Întrebarea este inevitabilă.

Răspunsul corect este:

ambele pot fi utilizate în proiecte foarte eficiente energetic, dar trebuie alese în funcție de proiect.

PVC-ul performant are avantaje importante:

conductivitate redusă;
eficiență termică foarte bună;
raport bun între performanță și cost;
disponibilitate largă pentru rezidențial;
compatibilitate foarte bună cu geamurile triple.

Aluminiul are alte avantaje:

rigiditate ridicată;
posibilitatea realizării unor profile mai înguste;
deschideri mari;
suprafețe vitrate panoramice;
durabilitate;
libertate arhitecturală.

Problema nu este:

PVC vs aluminiu.

Întrebarea corectă este:

Ce sistem poate obține performanța necesară pentru dimensiunea, orientarea și arhitectura proiectului?

De ce dimensiunea ferestrei devine critică

Un exemplu simplificat explică foarte bine problema.

Să presupunem o casă cu:

20 m² suprafață vitrată.

Comparativ, o vilă modernă poate avea:

50–70 m² suprafață vitrată.

Dacă fereastra pierde în medie 1 W/m²K mai mult decât o soluție performantă, diferența energetică devine mult mai importantă la 70 m² decât la 20 m².

De aceea, la proiectele cu vitraje panoramice trebuie analizate:

profilul;
proporția sticlă/ramă;
Uw;
dimensiunile cercevelelor;
rigiditatea;
greutatea pachetelor de sticlă;
deformarea;
etanșeitatea;
montajul.

Ferestrele mari nu trebuie automat să fie „mai eficiente”

O suprafață vitrată mare poate aduce:

Avantaje

lumină naturală;
aport solar;
vedere;
valoare arhitecturală;
confort vizual.

Dezavantaje

pierderi termice;
aport solar excesiv;
supraîncălzire;
costuri mai mari;
solicitări structurale;
necesitatea unor sisteme de umbrire.

Prin urmare, într-un proiect ZEB nu se urmărește pur și simplu:

„cât mai multă sticlă”

ci:

„câtă sticlă este optimă energetic și arhitectural”.

Ce valori ar trebui să urmărești la o fereastră pentru o casă foarte eficientă?

Nu există o singură valoare impusă de EPBD pentru toate ferestrele.

Totuși, ca obiectiv tehnic pentru proiecte rezidențiale foarte performante, poate fi util să urmărești orientativ:

Parametru	Țintă orientativă pentru proiecte performante
Uw	≤ 1,0 W/m²K
Uw premium	aproximativ 0,7–0,9 W/m²K
Ug tripan performant	aproximativ 0,5–0,7 W/m²K
Distanțier	Warm Edge
Gaz	Argon
Sticlă	Low-E
Vitraj	Triplu, în majoritatea proiectelor
Etanșare	foarte bună
Punți termice	minimizate
Factor solar g	ales în funcție de orientare
Montaj	proiectat termic și etanș

Aceste valori sunt ținte tehnice orientative, nu valori universale stabilite de EPBD.

Asta este o distincție importantă.

De ce nu este corect să spunem „ZEB = Uw 0,8”

Aceasta este una dintre cele mai periculoase simplificări care pot apărea în articolele despre ZEB.

EPBD stabilește obiectivul la nivelul clădirii, nu o singură specificație universală pentru fereastră.

O clădire ZEB trebuie să aibă o performanță energetică foarte ridicată, iar consumul să fie acoperit conform criteriilor directivei din surse regenerabile, energie din comunități energetice regenerabile, sisteme eficiente de încălzire/răcire centralizată sau surse fără carbon, în condițiile prevăzute de directivă.

Prin urmare:

Uw este o piesă din puzzle, nu definiția ZEB.

Ce înseamnă asta pentru dezvoltatorii imobiliari?

Pentru dezvoltatori, schimbarea este importantă.

În trecut, specificația putea suna:

„Ferestre PVC cu geam tripan.”

Într-un proiect orientat către ZEB, specificația ar trebui să fie mult mai exactă.

De exemplu:

sistem PVC/aluminiu;
adâncime constructivă;
număr și tip garnituri;
Uf;
configurație vitraj;
Ug;
gaz;
Low-E;
factor solar;
distanțier Warm Edge;
Uw pentru dimensiuni reprezentative;
permeabilitate la aer;
etanșeitate la apă;
rezistență la vânt;
performanță acustică;
tip de montaj;
detaliu de racord;
soluție de umbrire.

Cu alte cuvinte:

specificația ferestrei devine o specificație energetică, nu doar una de tâmplărie.

Ce înseamnă ZEB pentru producătorii de ferestre?

Piața se va schimba în aceeași direcție.

Producătorii și furnizorii vor trebui să ofere din ce în ce mai multe informații tehnice.

Nu va mai fi suficient:

„profil german premium, 6 camere, tripan”.

Clientul profesionist va cere:

„Care este Uw pentru dimensiunea exactă? Care este Ug? Ce factor solar are geamul? Ce distanțier utilizați? Care este configurația Low-E? Ce performanță are montajul?”

Această schimbare este benefică.

În locul marketingului bazat pe numărul de camere sau grosimea profilului apare o comparație bazată pe performanță măsurabilă.

De ce numărul de camere nu mai este suficient

Un profil cu 7 camere nu este automat mai performant decât unul cu 6 camere.

Contează:

geometria camerelor;
adâncimea profilului;
armarea;
garniturile;
materialul;
punțile termice;
geamul;
distanțierul;
dimensiunea ferestrei;
montajul.

Într-o ofertă serioasă trebuie cerute valori tehnice.

Nu cumpăra „7 camere”. Cumpără performanță.

Cum se schimbă conceptul de „termopan bun”

În urmă cu 15–20 de ani, o fereastră bună însemna:

geam dublu;
profil PVC;
câteva camere;
garnituri bune.

Astăzi, pentru clădiri eficiente energetic, standardul este mult mai ridicat.

Un sistem performant poate include:

profil PVC premium + tripan + Low-E + argon + Warm Edge + feronerie performantă + montaj etanș + control solar.

Pentru proiectele foarte exigente se poate merge și mai departe.

Ce se întâmplă cu ferestrele vechi?

Aici diferența dintre nZEB și ZEB trebuie înțeleasă corect.

EPBD nu spune că toate ferestrele existente din Europa trebuie schimbate până în 2030.

Pentru clădirile existente, directiva urmărește creșterea performanței energetice și renovarea fondului construit, prin măsuri naționale și trasee de renovare.

În UE, aproximativ 85% dintre clădiri au fost construite înainte de 2000, iar aproximativ 75% au performanță energetică slabă, potrivit Comisiei Europene.

Asta înseamnă că piața de renovare va deveni probabil la fel de importantă ca piața construcțiilor noi.

Pentru ferestre, aceasta înseamnă o oportunitate uriașă:

înlocuirea tâmplăriei vechi cu ferestre eficiente energetic va deveni o componentă importantă a renovărilor energetice.

Ferestrele nu pot salva o clădire slab izolată

Este important să nu cădem în extrema opusă.

Dacă ai:

pereți slab izolați;
acoperiș slab izolat;
planșeu neizolat;
punți termice;
infiltrații;
instalații ineficiente;

o fereastră cu Uw = 0,7 W/m²K nu va transforma singură clădirea într-o clădire ZEB.

Performanța energetică este rezultatul întregului sistem.

O analogie simplă:

nu poți construi o mașină foarte eficientă punând doar anvelope premium pe ea.

La fel:

nu poți obține o clădire ZEB doar prin montarea unor termopane premium.

Dar nici o clădire foarte bine izolată nu trebuie echipată cu ferestre slabe

Relația funcționează și invers.

Dacă ai:

termoizolație foarte bună;
acoperiș performant;
pompă de căldură;
fotovoltaice;
ventilare cu recuperare;

dar montezi ferestre cu performanță termică slabă, fereastra devine una dintre zonele prin care se pierd avantajele anvelopei.

Într-o clădire foarte eficientă energetic, ferestrele trebuie să fie la nivelul restului anvelopei.

Relația dintre ZEB și pompa de căldură

Aceasta va deveni una dintre cele mai importante relații în construcțiile noi.

Pompa de căldură funcționează mai eficient atunci când necesarul de încălzire al clădirii este redus.

Iar necesarul de încălzire este influențat de:

izolație;
ferestre;
etanșeitate;
ventilare;
temperaturi;
punți termice.

Cu cât clădirea pierde mai puțină energie prin anvelopă, cu atât sistemul de încălzire trebuie să furnizeze mai puțină energie.

De aceea, trecerea la ZEB nu este o competiție între:

„ferestre sau pompă de căldură”.

Este un sistem:

anvelopă performantă + ferestre performante + sistem HVAC eficient + energie regenerabilă.

ZEB și ventilarea: de ce ferestrele trebuie să fie foarte etanșe

O clădire performantă energetic trebuie să fie bine etanșată.

Dar apare imediat întrebarea:

Dacă ferestrele sunt foarte etanșe, cum respiră casa?

Răspunsul este:

prin ventilare controlată.

Într-o clădire foarte etanșă, aerisirea accidentală prin rosturi nu mai poate fi considerată strategie de ventilare.

De aceea, proiectele foarte eficiente energetic pot utiliza:

ventilare mecanică;
recuperare de căldură;
senzori de CO₂;
control al umidității;
sisteme inteligente de ventilație.

Aici apare o aparentă contradicție:

cu cât fereastra este mai bună, cu atât trebuie să fim mai atenți la ventilare.

Condensul nu înseamnă automat că fereastra este proastă

Condensul este influențat de:

temperatura suprafeței;
temperatura aerului;
umiditate;
ventilare;
punți termice;
configurația geamului;
distanțier;
montaj.

De exemplu, la aproximativ 22°C:

Umiditate relativă	Punct de rouă aproximativ
40%	8°C
50%	11°C
60%	14°C
70%	16°C

Dacă suprafața unei ferestre ajunge sub temperatura punctului de rouă, apare condensul.

Într-o fereastră performantă, suprafața interioară rămâne mai caldă, ceea ce reduce riscul.

Dar nicio fereastră nu poate anula legile fizicii.

Ce înseamnă EPBD 2024/1275 pentru ferestre, concret?

Putem rezuma schimbarea astfel:

În paradigma nZEB:

Se urmărea o clădire cu consum foarte redus și integrarea surselor regenerabile.

În paradigma ZEB:

Se urmărește o clădire cu performanță energetică foarte ridicată, fără emisii de carbon la fața locului din combustibili fosili și cu consumul energetic acoperit conform noilor criterii privind energia regenerabilă și energia fără carbon.

Pentru ferestre rezultă o consecință foarte importantă:

fereastra trebuie optimizată nu doar pentru izolarea termică, ci pentru performanța energetică globală a clădirii.

O altă schimbare importantă: carbonul încorporat

EPBD introduce și o nouă dimensiune: global warming potential pe ciclul de viață – life-cycle GWP.

Pentru clădirile noi cu suprafață utilă mai mare de 1.000 m², calcularea și declararea GWP pe ciclul de viață începe de la 1 ianuarie 2028, iar din 2030 prevederea se extinde la toate clădirile noi.

Asta înseamnă că, pe termen lung, nu va mai conta doar:

„Câtă energie consumă clădirea?”

ci și:

„Cât carbon a fost emis pentru producerea, construirea, utilizarea și sfârșitul ciclului de viață al clădirii?”

Pentru industria ferestrelor, această schimbare poate crește importanța:

materialelor reciclabile;
conținutului reciclat;
duratei de viață;
posibilității de reciclare;
eficienței energetice;
declarațiilor de mediu;
trasabilității materialelor.

De ce PVC-ul nu dispare în era ZEB

Trecerea la ZEB nu înseamnă că toate ferestrele trebuie să fie din aluminiu.

PVC-ul rămâne foarte relevant pentru clădirile rezidențiale deoarece poate combina:

performanță termică ridicată;
greutate relativ redusă;
cost competitiv;
geamuri triple;
etanșare bună;
durabilitate;
reciclabilitate.

Un exemplu de sistem Salamander destinat performanțelor ridicate este BluEvolution 92, un profil cu adâncime constructivă de 92 mm, 6 camere și trei garnituri, disponibil pentru configurații cu geam triplu. Documentația tehnică a sistemului îl poziționează pentru proiecte cu cerințe ridicate de eficiență energetică.

Ce configurație de fereastră are sens pentru o casă ZEB?

În multe proiecte rezidențiale, un punct de plecare logic poate fi:

Profil

PVC premium cu adâncime constructivă mare.

Geam

Tripan.

Sticlă

Low-E.

Gaz

Argon.

Distanțier

Warm Edge.

Uw

Preferabil în zona sub 1,0 W/m²K, în funcție de proiect.

Factor solar

Calculat în funcție de orientare.

Montaj

Etanș și cu punți termice minimizate.

Umbrire

Exterioară, acolo unde analiza energetică o recomandă.

Aceasta nu este o „rețetă obligatorie ZEB”, ci o configurație tehnică foarte potrivită pentru numeroase proiecte rezidențiale cu obiective energetice ridicate.

Checklist: ce trebuie să ceri atunci când cumperi ferestre pentru o casă ZEB

Nu cere doar:

„Cât costă metrul pătrat?”

Cere următoarele informații:

1. Care este Uw?

Pentru fereastra completă, nu doar Ug.

2. Care este Ug?

Pentru pachetul de sticlă.

3. Care este Uf?

Pentru profil.

4. Ce distanțier este folosit?

Ideal, Warm Edge într-un proiect performant.

5. Ce gaz este utilizat?

De regulă argon în configurațiile uzuale performante.

6. Ce tip de Low-E are geamul?

Nu toate configurațiile Low-E sunt identice.

7. Care este factorul solar g?

Foarte important pentru fațadele însorite.

8. Care este transmisia luminoasă?

Relevantă pentru confortul vizual și aportul de lumină naturală.

9. Care este permeabilitatea la aer?

Importantă pentru etanșeitatea anvelopei.

10. Cum se face montajul?

Această întrebare este la fel de importantă ca alegerea ferestrei.

11. Unde va fi poziționată fereastra în stratul peretelui?

Într-un proiect performant, acest lucru trebuie stabilit în proiect.

12. Cum se rezolvă puntea termică?

Trebuie analizat racordul complet.

13. Cum se rezolvă umbrirea?

În special pentru sud, est și vest.

Cele mai frecvente greșeli când alegi ferestre pentru nZEB și ZEB

Greșeala 1: alegi după numărul de camere

Mai multe camere nu înseamnă automat o fereastră mai performantă.

Greșeala 2: alegi după Ug

Ug este doar geamul.

Trebuie analizat Uw.

Greșeala 3: crezi că tripanul rezolvă tot

Tripanul este important, dar profilul și montajul contează.

Greșeala 4: ignori factorul solar

Poți avea pierderi mici iarna și supraîncălzire vara.

Greșeala 5: economisești la montaj

Este una dintre cele mai scumpe economii.

Greșeala 6: alegi aceeași sticlă pe toate fațadele

Orientarea contează.

Greșeala 7: alegi ferestre foarte mari fără analiză energetică

Suprafața vitrată trebuie dimensionată.

Greșeala 8: confunzi ZEB cu „zero consum”

ZEB nu înseamnă că o clădire nu consumă deloc energie.

Înseamnă o performanță energetică foarte ridicată și respectarea criteriilor privind emisiile și acoperirea necesarului energetic.

ZEB nu înseamnă „casă fără factură”

Aceasta este o altă confuzie.

O clădire ZEB poate consuma energie.

Diferența este că necesarul este foarte redus și energia trebuie acoperită în condițiile stabilite de directivă, inclusiv prin surse regenerabile sau surse fără carbon, conform cadrului aplicabil.

De aceea, obiectivul nu este:

„zero kilowați-oră”.

Obiectivul este:

performanță energetică foarte ridicată + emisii operaționale zero din combustibili fosili + energie cu emisii foarte reduse/carbon-free conform criteriilor aplicabile.

Ce se schimbă pentru cumpărătorul unui apartament nou?

Pentru cumpărător, schimbarea va fi mai puțin vizibilă pe hârtie și mai vizibilă în comportamentul clădirii.

Un apartament nou construit conform unor cerințe energetice tot mai stricte ar trebui să ofere:

temperaturi interioare mai stabile;
suprafețe vitrate mai calde;
pierderi reduse;
consum mai mic;
risc redus de condens dacă umiditatea este controlată;
confort acustic superior, în funcție de configurația sticlei;
integrare mai bună cu pompele de căldură și alte sisteme eficiente.

Pentru cumpărător, întrebarea nu ar trebui să fie doar:

„Ce profil are?”

ci:

„Care este performanța energetică a întregii ferestre și cum a fost montată?”

Ce se schimbă pentru casele construite în 2026–2029?

Perioada 2026–2029 este una de tranziție.

Este perioada în care proiectarea trebuie să înceapă deja să țină cont de ceea ce va deveni standard în 2030.

Pentru cine construiește o casă în 2026 și intenționează să o păstreze 30–50 de ani, este puțin logic să proiecteze strict la limita minimă admisă astăzi.

O fereastră montată în 2026 poate rămâne în clădire până în:

2046, 2056 sau chiar mai mult.

De aceea, alegerea trebuie făcută ținând cont nu doar de cerința legală de astăzi, ci și de:

costul energiei;
durata de viață;
evoluția standardelor;
valoarea proprietății;
confort;
costul renovării ulterioare.

2028 și 2030: două date pe care constructorii trebuie să le aibă în vedere

Calendarul EPBD este foarte important.

1 ianuarie 2028

Clădirile noi deținute de organisme publice trebuie să fie ZEB, conform directivei.

1 ianuarie 2030

Cerința ZEB se aplică tuturor clădirilor noi, cu excepțiile prevăzute de cadrul legal.

În plus, calcularea și declararea GWP pe ciclul de viață intră progresiv în documentația clădirilor noi: din 2028 pentru clădirile de peste 1.000 m² și din 2030 pentru toate clădirile noi.

Ce înseamnă termenul de 29 mai 2026?

Directiva EPBD 2024/1275 a intrat în vigoare la 28 mai 2024, iar termenul general pentru transpunerea sa în legislația națională a fost 29 mai 2026.

Este important să facem însă diferența între:

termenul european de transpunere

și

data de la care fiecare cerință tehnică devine efectiv aplicabilă pentru diferitele categorii de clădiri.

Nu toate obligațiile directivei încep la 29 mai 2026.

Unele au propriile date de aplicare, inclusiv pragurile din 2028 și 2030.

Ce trebuie să învețe piața de termopane din această schimbare?

Probabil cel mai important lucru este acesta:

piața trebuie să treacă de la „termopan” la „performanța ferestrei”.

Termenul „termopan” este folosit în continuare de public pentru aproape orice fereastră termoizolantă.

Din punct de vedere tehnic însă, diferențele sunt uriașe între:

geam dublu și triplu;
Low-E și sticlă obișnuită;
distanțier aluminiu și Warm Edge;
profil standard și profil performant;
montaj convențional și montaj etanș;
fereastră mică și vitraj panoramic;
fațadă nordică și fațadă sudică.

În era ZEB, aceste diferențe vor conta tot mai mult.

Concluzie: de la nZEB la ZEB, fereastra devine o componentă energetică

Trecerea de la nZEB la ZEB nu înseamnă pur și simplu că trebuie să schimbăm termopanul cu „un termopan mai bun”.

Schimbarea este mai profundă.

Într-o clădire ZEB, fereastra trebuie privită ca parte a unui sistem energetic integrat.

Asta înseamnă:

Uw redus

Ug redus

Low-E

argon

Warm Edge

etanșeitate

punți termice minimizate

montaj corect

factor solar adaptat orientării

umbrire exterioară

suprafață vitrată corect dimensionată

o fereastră potrivită pentru o clădire cu performanță energetică foarte ridicată.

Și mai există un aspect esențial:

ZEB nu se obține dintr-o singură componentă.

Nu există fereastra care să transforme singură o casă în ZEB.

Există însă o clădire proiectată corect, în care:

anvelopa este performantă;
ferestrele sunt corect dimensionate;
montajul este etanș;
punțile termice sunt controlate;
sistemul HVAC este eficient;
ventilarea este corectă;
energia regenerabilă este integrată;
protecția solară este proiectată;
iar toate aceste componente lucrează împreună.

Întrebarea corectă în 2026 nu mai este „Care sunt cele mai bune termopane?”

Întrebarea corectă este:

„Ce configurație de ferestre permite clădirii mele să atingă performanța energetică pe care o urmăresc astăzi și să rămână competitivă energetic în următoarele decenii?”

Iar răspunsul trebuie să înceapă cu o valoare tehnică:

Uw.

Dar nu trebuie să se termine acolo.

Pentru că în era ZEB, fereastra nu mai este doar o fereastră. Este o componentă a anvelopei energetice a clădirii. De la nZEB la ZEB: ce se schimbă concret pentru tamplarie din 2026.

FAQ – Întrebări frecvente despre ferestrele ZEB și nZEB

Ce înseamnă ZEB?

ZEB înseamnă Zero-Emission Building, adică o clădire cu emisii zero. În cadrul EPBD, aceasta are o performanță energetică foarte ridicată și nu are emisii de carbon la fața locului provenite din combustibili fosili.

Ce înseamnă nZEB?

nZEB înseamnă Nearly Zero Energy Building, o clădire cu necesar energetic foarte redus, acoperit în mare măsură prin energie provenită din surse regenerabile.

Când devine ZEB obligatoriu?

Pentru clădirile noi deținute de organisme publice, de la 1 ianuarie 2028, iar pentru toate clădirile noi, de la 1 ianuarie 2030, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de EPBD.

Ce ferestre sunt potrivite pentru ZEB?

În general, sunt necesare ferestre cu performanță termică ridicată, etanșeitate foarte bună, geam performant și montaj corect. În multe proiecte, o configurație cu tripan, Low-E, argon și Warm Edge este un punct de plecare potrivit.

Ce Uw trebuie să aibă o fereastră ZEB?

EPBD nu stabilește o singură valoare Uw universală pentru toate ferestrele ZEB. Valoarea necesară rezultă din proiectarea energetică a clădirii. Pentru proiecte rezidențiale foarte eficiente, o țintă de aproximativ Uw ≤ 1,0 W/m²K este frecvent rezonabilă, iar sistemele premium pot coborî sub 0,9 W/m²K.

Este tripanul obligatoriu pentru ZEB?

Nu există o regulă europeană simplă care să spună că orice fereastră ZEB trebuie să fie tripan. Totuși, tripanul este o soluție foarte frecventă pentru atingerea performanțelor termice ridicate.

Ce este Uw?

Uw este coeficientul de transfer termic al întregii ferestre, exprimat în W/m²K. Cu cât este mai mic, cu atât pierderile termice prin fereastră sunt mai reduse.

Care este diferența dintre Uw și Ug?

Ug caracterizează geamul, în timp ce Uw caracterizează ansamblul complet al ferestrei.

Ce este Warm Edge?

Warm Edge este un distanțier termoizolant utilizat între foile de sticlă, conceput pentru reducerea punții termice din zona marginală a geamului.

Este important argonul?

Da. Argonul este utilizat frecvent în camerele geamurilor termoizolante performante pentru reducerea transferului termic.

Ce este Low-E?

Low-E este o sticlă cu un strat cu emisivitate redusă, care contribuie la limitarea transferului de energie termică prin radiație.

PVC sau aluminiu pentru ZEB?

Ambele pot fi potrivite. PVC-ul performant oferă de multe ori un raport foarte bun între performanța termică și cost, în timp ce aluminiul este avantajos pentru vitraje mari, profile slim și proiecte arhitecturale complexe.

Este suficientă o fereastră cu Uw mic?

Nu. Trebuie analizate și factorul solar, orientarea, etanșeitatea, punțile termice, dimensiunea ferestrei și montajul.

Ferestrele vechi trebuie schimbate până în 2030?

Nu există o regulă europeană simplă care să impună schimbarea tuturor ferestrelor existente până în 2030. Renovarea energetică a clădirilor existente este însă una dintre direcțiile importante ale EPBD.

ZEB înseamnă zero consum de energie?

Nu. ZEB înseamnă performanță energetică foarte ridicată și respectarea criteriilor privind emisiile și sursele de energie stabilite prin cadrul european și național.

De ce este montajul atât de important?

Pentru că o fereastră performantă poate fi compromisă de infiltrații de aer, punți termice sau un racord incorect între tâmplărie și perete.

Care este cea mai bună fereastră pentru o casă ZEB?

Nu există o singură fereastră universală. Cea mai bună soluție este cea care, pentru dimensiunea și orientarea respectivei ferestre, obține performanța energetică necesară în cadrul proiectului complet al clădirii.